Lyudmila Alexeyeva, human rights activist and a founder of the Moscow Helsinki Watch Group, gestures during a news conference in Moscow on Monday after the publication of a report that alleges the Russian government tried to cover up the torture and murder of lawyer Sergei Magnitsky.
Moscow November 28, 2011. REUTERS/Anton Golube
Autoritatile pregatesc o noua lege a sanatatii care va schimba în mod radical organizarea sistemului sanitar. Pacientii vor putea alege între mai multe case de asigurari private si vor opta pentru diverse spitale, clinici si medici.
Comisia prezidentiala de sanatate si Ministerul Sanatatii lucreaza la un proiect al unei legi privind organizarea si functionarea sistemului sanitar din România, care modifica fundamental felul în care vor fi gestionati banii din acest domeniu. Legea deschide calea caselor de asigurari private din România si introduce astfel o concurenta între diversii furnizori de servicii: spitale, clinici, cabinete medicale, farmacii. Astfel, acestia din urma vor trebui sa negocieze cu asiguratorii, ceea ce, sustin initiatorii legii, va fi în beneficiul pacientilor. Care vor putea alege între mai multe case de asigurari de sanatate, între mai multi furnizori de servicii si vor putea opta si pentru plata unei asigurari suplimentare. Presedintele Traian Basescu a declarat ieri ca spera ca noua lege a sanatatii va fi adoptata „în cel mai scurt timp„, fie de Parlament, fie prin asumarea raspunderii Guvernului, el apreciind ca în prezent sistemul medical este „rigid„, „nefunctional„, iar spitalele sunt „societati de stat„. Seful statului a spus ca spera ca, cel mai târziu saptamâna viitoare, proiectul sa fie lansat în dezbatere publica.
Principalele modificari ale viitoarei Legi:
1 Fiecare persoana careia i se retine din veniturile impozabile 5,5% si pentru care angajatorul mai plateste 5,2% se considera ca este asigurata pentru un pachet de servicii de baza. Cu alte cuvinte, nu va trebui sa plateasca nimic în plus daca are nevoie doar de medicamentele, dispozitivele si serviciile cuprinse în acest pachet de baza. Pentru restul, va da o coplata sau va trebui sa se asigure suplimentar. Pachetul va cuprinde servicii medicale profilactice, de consultatie, de diagnostic, curative, de recuperare si paliative (de ameliorare a bolii). În plus, el va contine o lista de medicamente, materiale sanitare, dispozitive si alte mijloace terapeutice. Numarul si conditiile lor de acordare vor fi stabilite pâna la sfârsitul anului, a anuntat ministrul Sanatatii, Ritli Ladislau.
2 Mai sunt asigurati copiii pâna la 18 ani si tinerii care studiaza pâna la vârsta de 26 de ani, cu conditia sa nu aiba venituri din munca. De asemenea, si tinerii pâna în 26 de ani care provin din sistemul de protectie al copilului si nu muncesc sau nu primesc ajutor social.
3 Sotul, sotia sau parintii celui asigurat, dar care sunt în întretinerea sa, pot fi si ei asigurati, cu conditia ca venitul celui din familie, împartit la toti membrii, sa nu depaseasca venitul mediu brut. Daca depaseste, persoana care câstiga bani va trebui sa plateasca o prima de asigurare pentru toti ceilalti, care va fi stabilita ulterior.
4 Mai sunt asigurati persoanele cu handicap, bolnavii cronic, femeile însarcinate si lauzele care nu au venituri din munca, pensie sau alte surse.
5 Dovada calitatii de asigurat se face cu cardul national de sanatate. Cei care nu sunt asigurati sau nu au cardul la ei primesc servicii si medicamente doar în limita unui pachet minimal de servicii: urgente, boli cu potential epidemic si cele pentru care statul are program de imunizare gratuit, monitorizarea gravidelor si a lauzelor, anumite servicii de planificare familiala.
6 Nu va mai exista o singura casa nationala de asigurari si alte 42 teritoriale. Fiecare persoana va putea opta pentru un asigurator (o casa de asigurari), care poate fi o societate de asigurari sau o fosta casa judeteana de asigurari de sanatate. Nicio casa nu va putea refuza înscrierea niciunei persoane. Conditia pentru a fi în sistem este, însa, sa aiba înscrisi cel putin un milion de asigurati. Alegerea caselor de catre pacienti se va face tinând cont de ceea ce ofera ele: cu ce spitale, clinici si cabinete lucreaza, în ce conditii, câte consultatii garanteaza, ce timp de asteptare au pe listele de pacienti, ce servicii ofera, ce investigatii pot acoperi. Pacientii vor putea sa-si schimbe oricând furnizorii în cadrul aceleiasi case, dar vor putea sa îsi aleaga o alta casa abia dupa un an.
7 Asiguratorii trebuie sa fie autorizati de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si sa fi încheiat, prin consortiul international din care fac parte, polite de asigurare de sanatate pentru cel putin un milion de persoane în cursul anului trecut. O alta conditie este ca valoarea totala a primelor de asigurare pentru cele un milion de persoane asigurate anul trecut sa fi fost de cel putin 500 de milioane de euro în ultimul an.
8 Casele de asigurari îsi vor selecta furnizorii de servicii în functie de mai multe criterii. Vor putea fi negociate preturile serviciilor si medicamentelor decontate, al caror nivel maxim va fi stabilit de Ministerul Sanatatii. Se vor putea stabili suplimentari de volum si de numar de servicii.
9 Spitalele vor putea fi organizate ca institutii publice (cum sunt acum), ca fundatii sau ca societati comerciale. Decizia o va lua proprietarul lor – Ministerul Sanatatii, Consiliul Local sau cel Judetean. Avantaje sunt pentru fiecare situatie. De pilda, o societate comerciala îsi va putea plati angajatii (medici, asistenti, infirmieri, farmacisti) mai bine decât în grila de salarizare bugetara.
Asigurari suplimentare
Casele vor putea încheia asigurari complementare de sanatate pentru cei care doresc asta, în limita a maximum 50 de euro pe luna. În schimbul lor se vor obtine servicii din afara pachetului de baza, consultatii la un anume doctor, o a doua opinie medical si conditii de cazare superioare în spitale. 1 milion de înscrisi , minimum, vor trebui sa aiba fiecare asigurator pentru a fi în sistemul public de asigurari de sanatate.
Cum se împart banii între casele de asigurari
Pentru ca asiguratorii sa nu vâneze doar pacientii tineri si sanatosi, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), care va ramâne cu rolul de institutie care va reglementa si controla sistemul, va decide un anume mod de decontare a serviciilor.
Profesorul Cristian Vladescu, directorul general al Scolii Nationale de Sanatate Publica si Management Sanitar (SNSPMS) si care a lucrat la proiectul legii, a explicat ca sistemul decontarilor va fi unul asemanator cu cel folosit acum la plata serviciilor cabinetelor de medici de familie. „Este vorba de împartirea banilor dupa formula capitatiei ponderate”, a explicat acesta. Se va tine cont de vârsta, sex, mediul de rezidenta, sursa veniturilor si profilul morbiditatii. Adica vor fi decontate mai bine serviciile medicale oferite vârstnicilor, bolnavilor cronici si copiilor mici si „mai slab” celor pentru adultii sanatosi.
„De exemplu, daca acum socotim ca, în medie, pentru o persoana asigurata, se cheltuiesc 300 de euro pe an, CNAS va deconta asiguratorilor, sa zicem, 400 de euro pentru un batrân, un bolnav cronic sau un copil între 0 si 1 an si va da doar 200 de euro pentru o persoana sanatoasa, cu vârsta cuprinsa între 25 si 45 de ani. De asemenea, cei din zonele defavorizate vor avea conditii de plata mai avantajoase”. Prof. Vladescu sustine ca viitorul sistem va introduce competitia între furnizori si va eficientiza cheltuirea banilor.
Sursa : Adevarul
Autor : Simona Popa
România are cei mai putini obezi de pe continent, potrivit unui studiu Eurostat, ba chiar suntem printre cei mai supli dintre pamânteni.
Numarul obezilor în lume creste îngrijorator, arata Raportul 2011 privind starea de sanatate a populatiei din statele membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD). Conform acestui document, procentul celor încadrati ca supraponderali depaseste 50% din populatie, în peste jumatate din statele dezvoltate. SUA au cel mai mare numar de adulti obezi, iar sud-coreenii si japonezi sunt cei mai supli. Procentul adultilor americani cu „greutate depasita” a crescut de la 15% în 1980, la 34% în 2008, din cauza chipsurilor , fast-foodului si sedentarismului. În Coreea si Japonia, doar patru din o suta de locuitori adulti au cu mult mai multe kilograme decât ar fi normal. Asta, gratie regimului alimentar fara grasimi: peste si legume si orez în loc de pâine.
România, „top-model”
În Uniunea Europeana, românii sunt cei mai supli: doar 8% din românce si 7,6% din barbatii români adulti au o greutate care-i plaseaza în categoria obezilor. Cea mai mica proportie apare la tinerele cu vârste între 18 si 24 de ani, care probabil ca au mai multa grija de silueta deoarece tin la imaginea lor, nu neaparat pentru ca traiesc mai sanatos. În clasamentul realizat de OECD, România se afla pe locul trei dupa Coreea de Sud si Japonia si înaintea Elvetiei. Probabil ca am fi, însa, dupa chinezi, daca ar intra si ei în topul OECD. Dincolo de media nationala, România mai detine si recordul la categoria barbatilor cu vârste între 25 si 44 de ani, unde exista doar sase obezi la o suta de persoane. Pe locul doi se afla Italia, cu opt obezi din o suta de barbati cu vârste între 25 si 44 de ani.
Adrian Copcea, medic specialist diabetolog în Cluj-Napoca, nu crede ca datele Eurostat reflecta realitatea din România: „Avem mai putini obezi pentru ca este vorba de o subdeclarare. Daca tinem cont de statisticile pe diabet, care sunt exacte, avem probabil între 12 si 14% obezi. Când spun asta am în vedere înmultirea permanenta a cazurilor de diabet, toate fiind pe fondul obezitatii”.
Factorul genetic
Cât priveste asiaticii, coreenii, japonezii sau chinezii, un rol important îl joaca factorul genetic, alimentatia si faptul ca sunt foarte activi fizic, explica Adrian Copcea. Numarul obezilor creste proportional cu vârsta si pe masura ce scade nivelul de educatie. Explicatiile sunt combinate: pe de o parte, cei mai saraci nu au bani sa manânce sanatos, iar pe de alta parte, pe masura ce cresc veniturile se schimba si stilul de viata, conteaza tot mai mult aparentele. Cele mai mari diferente între mediile tinerilor si batrânilor apar în Letonia, Slovacia, Cehia si Estonia. În Bulgaria, daca numai una din o suta de tinere pâna la 24 ani este obeza, în categoria femeilor de peste 65 de ani incidenta creste la 19%.
Educatie putina, grasime multa
Discrepante mari între proportia obezilor în functie de studii apar în Slovacia, Malta, Polonia si Grecia. În Malta, de exemplu, peste 30% din femeile cu nivel minim de educatie formala sunt obeze, în timp ce în rândul femeilor foarte educate, doar 18% depasesc mult greutatea fireasca. La nivel european, Marea Britanie se afla într-o situatie critica, ceea ce explica aplicarea unor costisitoare programe nationale pentru a-i învata pe insulari sa manânce si sa traiasca sanatos. Media nationala este de 23 de obezi la suta de locuitori, dar cea mai mare diferenta este înregistrata la grupa tinerilor între 18 si 24 de ani, unde frecventa femeilor supraponderale este de 16,6%, în timp ce la barbati este de numai 5,9%. Pentru a stopa obezitatea, Danemarca, Finlanda, Franta si Ungaria au introdus în ultimii ani taxe pe alimentele bogate în grasimi sau zahar.
Calculul obezitatii
Indicele masei corporale (IMS) se calculeaza împartind greutatea la patratul înaltimii în metri. Daca acest indice este sub 18,5, persoana este subponderala, un individ este normal daca are un IMS între 18,5 si 25, este supraponderal la un indice între 25 si 30 si este obez daca acest indice de masa corporala depaseste 30. Obezitatea este un factor de risc pentru multe boli cronice, iar studiile arata ca obezii traiesc în medie cu 10 ani mai putin decât persoanele cu greutate normala. 7,8% din români sunt obezi, comparativ cu 34% din locuitorii Statelor Unite ale Americii.
Sursa : Adevarul
Autor : Mariana Bechir
Atunci când cumpara medicamente, românii nu se uita la pret, ci la brand. Compensam medicamente pentru anumite boli, desi în prospectul lor nu sunt incluse acele boli, avem medicamente originale care sunt mai ieftine decât copiile lor generice, iar în farmacii exista medicamente generice foarte ieftine, însa noi cumparam în functie de brand, asa arata piata farmaceutica din România.
În plus, atunci când vine vorba despre medicamente originale si generice, exista anumite mituri care nu prea sunt în concordanta cu realitatea. Unul dintre aceste mituri este ca în România se utilizeaza medicamentele originale în exces, chiar daca au un corespondent generic mai ieftin, si ca rata de utilizare a medicamentelor care au iesit de sub patent este prea mica. Potrivit lui Sorin Popescu, presedinte al Asociatiei Române a Producatorilor Internationali de Medicamente, realitatea este ca România are una dintre cele mai mari rate de utilizare a genericelor din Europa, atât în valoare, cât si în volum. Astfel, potrivit unei cercetari prezentate la finele lunii septembrie de Sabine Vogler, din cadrul Institutului de Sanatate din Austria, în 2009, România a fost pe primul loc în ceea ce priveste utilizarea genericelor din 18 state ale Uniunii Europene, în ceea ce priveste volumul, cu 70% din totalul medicamentelor utilizate, si pe locul trei în ceea ce priveste valoarea, cu 40%. De asemenea, potrivit raportului EFPIA 2010, ca valoare, medicamentele generice reprezentau 28, 5% din totalul produselor farmaceutice, România fiind pe locul cinci din 21 de tari UE. “Peste România se afla tari care au o traditie în ceea ce priveste productia de medicamente generice, state precum Polonia, Slovenia”, a spus Sorin Popescu. Un alt mit este cel potrivit caruia consumul de generice scade în România în detrimentul originalelor si ca 1.500 de generice au disparut de pe piata din cauza originalelor. “Genericele ieftine au disparut din cauza genericelor scumpe, asa-numitelor generice branduite”, a explicat Sorin Popescu, adaugând ca farmaciile vând medicamente în functie de discount-ul cel mai mare oferit de producatori sau distribuitori. Acest lucru este o consecinta a marjelor mici care sunt impuse farmaciilor. “Realitatea este ca, în România, consumul de generice creste, atât fata de perioada din trecut, cât si fata de originale. Genericele de marca (mai scumpe) cresc mai mult decât piata totala si în detrimentul genericelor ieftine (cele care au început sa dispara)”, a detaliat reprezentantul ARPIM. Potrivit raportului Cegedim din luna septembrie 2011, în valoare piata medicamentelor generice a crescut cu 8,4%, acestea având un indice de crestere de 104,8, în timp ce indicele în cazul medicamentelor originale a fost de 99,4. De asemenea, conform raportului IMS din al treilea trimestru al acestui an, piata medicamentelor originale a scazut cu 1,9% în valoare, în timp ce genericele de marca, branduite, au avut un avans de 7,9%. În aceeasi perioada, genericele nebranduite au înregistrat o scadere de 3,8%. “În România, medicamentele nu se cumpara în functie de pret, ci de brand. Este un paradox”, a mai spus presedintele Asociatiei.
Medicamente compensate în afara indicatiilor de pe prospect
O problema a sistemului de compensare din România este asa-numita compensare off label, adica în afara indicatiilor de pe prospect. “De exemplu, daca un medicament are pe prospect doua indicatii terapeutice, medicamentul respectiv se gaseste în listele de compensare pentru trei boli. De exemplu, pentru hepatita în listele de compensare exista si molecule care nu au indicatii pentru boala respectiva”, a explicat Sorin Popescu, adaugând ca Casa Nationala de Sanatate este singura care are date despre consumul de medicamente pe boli si ca doar pe hepatita se vând medicamente compensate în asa fel în valoare de 20 milioane euro pe an. Astfel, un doctor poate elibera pentru un pacient bolnav de hepatita un medicament care se afla pe listele de compensate si la hepatita, si la cancer, si la dializa, iar pe prospectul lui sa fie incluse ultimele doua boli. “Doctorul nu face o eroare, medicamentul ar putea ajuta, chiar daca nu are indicatii pentru boala respectiva”, a continuat presedintele ARPIM, adaugând ca Asociatia a sustinut scoaterea acestor medicamente de pe liste daca nu au indicatii pentru bolile respective. Un alt mit este reprezentat de faptul ca în România se consuma prea multi bani cu originalele, desi exista generice mai ieftine care contin aceeasi substanta activa. În realitate, CNAS plateste la nivelul celui mai ieftin generic înca din 1999 pentru listele A, B, C1 si C3 si pentru toate listele (inclusiv C2) de la 1 sept. 2011, conform contractului cadru.
“Prescrierea în România se face pe substanta activa (denumire comuna internationala) si nu pe brand (denumire comerciala) înca din 1999 si 2007, conform Contractului-cadru”, a explicat Sorin Popescu. De asemenea, se spune ca, din cauza reglementarilor severe, genericele au un acces scazut pe piata medicamentelor compensate, însa genericele intra pe piata si automat pe lista de medicamente compensate cu si fara contributie personala între o luna si maximum trei luni de la expirarea patentului originalului. În schimb, originalele intra pe lista medicamentelor compensate cu întârzieri de peste 4 ani.
În lista C2, 62% din medicamente sunt generice
“Genericele au un acces scazut în Programele Nationale” este un alt mit. În realitate însa, genericelesunt medicamentele majoritare pe lista Programelor Nationale cu mult înainte de decizia de la 1 septembrie 2011, de a se introduce referentierea generica si pe Lista C2. Potrivit site-ului CNAS, 69% din produsele aflate pe lista C2 sunt generice, adica 1919 produse dintr-un total de 2780 existente în piata, fiind compensate la nivelul celui mai ieftin + 20% începând cu 1 septembrie si fiind gratuite înainte de aceasta data. O alta problema din sistemul din România este reprezentata de faptul ca, desi medicamentele generice ar trebui sa fie ieftine, exista cazuri în care au un pret mai ridicat decât cel al echivalentelor originale. “Avem generice care sunt mai scumpe decât originalele. De exemplu, copia augmentinului costa cu 83% mai mult decât medicamentul original corespunzator”, a spus Sorin Popescu, citând listele publicate pe site-ul Ministerului Sanatatii. Aceste preturi sunt diferite cu toate ca preturile la medicamentele generice sunt reglementate, trebuind sa fie la nivelul minim european si sa nu depaseasca 65% din pretul medicamentului original. Acest lucru este explicat de faptul ca si pretul medicamentelor originale trebuie sa fie la minimul european, iar atunci când s-a introdus aceasta reglementare s-au redus preturile la originale, iar genericele ar trebui sa se orienteze dupa aceste preturi. De asemenea, pretul genericelor de marca este de pâna la patru ori mai mare decât al genericelor ieftine de referinta. Pretul multor generice a fost majorat în 2010 cu procente semnificative, când 127 de medicamente generice au beneficiat de cresteri de pret de pâna la 508%, media de crestere fiind de 56%. “Nu acelasi lucru s-a întâmplat în cazul originalelor”, a spus Sorin Popescu.
Genericele ieftine au vânzari de pâna la 30 de ori mai mici decât cele de marca
Un alt mit este reprezentat de faptul ca genericele dispar de pe piata din cauza promovarii originalelor. Însa, potrivit reprezentantului ARPIM, genericele ieftine au vânzari de pâna la 30 de ori mai mici decât genericele de marca, deci canibalizarea se întâmpla între cele de marca (mai scumpe) si cele ieftine (de regula românesti).
“Consiliul Concurentei a relevat ca penetrarea genericelor ieftine este de numai 1%, în timp ce IMS si Cegedim arata ca penetrarea genericelor în general este de aproximativ 30% în valoare”, a spus acesta, adaugând ca cea mai mare calitate a medicamentelor generice ar trebui sa fie faptul ca sunt ieftine, însa nu se întâmpla asa. În acelasi timp, se tot vorbeste despre un razboi între producatorii de medicamente originale sau inovative, adica acelea care sunt protejate de un brevet pentru o perioada de timp, si producatorii de medicamente generice, adica echivalentul terapeutic al originalelor ale caror patente au expirat. Potrivit Asociatiei Române a Producatorilor Internationali de Medicamente, acest lucru nu este asa, pentru ca cele doua tipuri de produse farmaceutice nu sunt în concurenta. “În România, genericele au fost promovate în detrimentul originalelor. Noi nu suntem în concurenta cu genericele”, a declarat Sorin Popescu. El a explicat ca unul dintre motive este reprezentat de faptul ca genericele au fost originale si sunt mai ieftine, pentru ca nu includ costurile de cercetare, dezvoltarea si promovarea, existând în cazul lor riscuri destul de mari, în ceea ce priveste acceptarea pe piata si introducerea în listele de medicamente compensate.
Sursa : Curierul National
Autor : Andreea Stoica
APROXIMATIV 40% din piata româneasca de medicamente este generata de platile direct din buzunar ale pacientilor (out-of-pocket), ceea ce este o situatie particulara în Europa, deoarece în restul tarilor peste 90% din bani sunt acoperiti de fondurile publice sau de asigurarile private, spune Steve Warner, managing director al companiei farma Merck Sharp & Dohme (MSD) România.
Procentul este atât de mic în România pentru ca pe o parte fondurile alocate de stat sunt insuficiente în raport cu consumul, iar pe de alta parte, o suma de bani care în România este suportata direct din buzuar este platita în alte state de asigurarile private. De exemplu, daca pentru o boala de inima o persoana ar trebui sa scoata din buzunar în România 100 de lei, în alte state un procent sau întreaga suma este suportata de asigurarile private. „As putea spune ca o eventuala crestere (a pietei – n.red) în 2012 ar fi generata în principal de pacientii care platesc mai mult din buzunar pentru sanatate”, a spus Warner. MSD (împreuna cu Schering Plough, firma cu care a fuzionat) se afla pe locul sapte în topul celor mai mari jucatori din industria de medicamente în intervalul octombrie 2010 -septembrie 2011 cu vânzari de 485 mil. lei (115 mil. euro), potrivit datelor companiei de analiza si studii Cegedim România. Warner spune ca a finalizat bugetul pentru 2012 pentru ca a trebuit sa prezinte un plan pentru anul viitor chiar daca în piata nu exista predictibilitate. „Am facut unele simultari pentru 2012. Din pacate planul nu arata prea bine în acest moment”, a adaugat el.
Noua taxa de clawback pune pe jar industria
Bugetele companiilor farmaceutice pentru anul viitor sunt incerte deoarece o noua legislatie care a fost implementata recent face extrem de dificila orice previziune. Este vorba despre noua taxa numita clawback, prin care producatorii de medicamente sunt taxati daca consumul depaseste bugetul alocat de stat.
Noua taxa se aplica tuturor companiilor, chiar daca au cresteri sau scaderi ale afacerilor. In prezent nu exista informatii despre bugetul pe care statul îl va aloca anul viitor pentru medicamente gratuite si compensate. Seful MSD România spune ca are unele dubii cu privire la noua legislatie si la faptul ca va fi implementata cum trebuie, iar unul dintre argumentele sale este ca taxa ar trebui platita de producatori la nivelul preturilor care contin TVA si adaosurile farmaciilor si distribuitorilor (deci la preturi mai mari comparativ cu preturile proprii). Planurile interne ale MSD România au fost realizate folosind o crestere de 2% a PIB-ului anului viitor, proiectie anterioara vizitei FMI atunci când prognoza oficiala a fost redusa de la 3,5% la 1,7-2,7%, spune Warner. „Cred ca anul viitor va exista o crestere limitata (a economiei – n.red.), generata în principal de evenimentele din zona euro si de climatul economic din România. Din punctul meu de vedere, este nevoie de predictibilitate si transparenta în mediul de afaceri”, a mai spus Warner.
Piata farma si-a revenit din amorteala în trimestrul trei
Piata de medicamente a crescut cu 13,7% în al treilea trimestru din 2011 fata de perioada similara a anului trecut, pâna Ia 2,74 miliarde de lei (643 milioane de euro), cea mai buna evolutie din acest an, în conditiile în care avansul din primul trimestru a fost de numai 2,8%, iar în cel de-al doilea de 4,4%, potrivit datelor Cegedim România. Marea surpriza adusa însa de trimestrul trei a fost cresterea în volum, de 9,5%, nivel care nu a mai fost atins în intervalul 2009 – primul semestru din 2011 (din datele pe care le detine ZF). Dintre segmentele pietei, se remarca medicamentele fara prescriptie, al caror volum a avansat cu 15%.
Sursa : Ziarul Financiar
Autor : Ioana David
În saptamâna 14-20 noiembrie 2011, 98 145 persoane s-au prezentat la medic cu infectii respiratorii acute, numarul acestora fiind cu 8,2% mai mare fata de cel înregistrat în saptamâna precedenta, conform raportului transmis de catre Centrul National de Supraveghere a Bolilor Transmisibile la Ministerul Sanatatii.
Peste 17 000 dintre acestea au fost înregistrate cu pneumonii, iar 80 760 cu viroze respiratorii. Numarul cazurilor compatibile clinic cu gripa înregistrate la nivel national a fost mai mic comparativ cu cel înregistrat în saptamâna precedenta (59 fata de 70). Toate probele testate în laborator au fost negative pentru virusuri gripale.
Ministerul Sanatatii deruleaza si anul acesta Campania de vaccinare gratuita antigripala. În cadrul acestei campanii au fost vaccinate antigripal 167.945 persoane cu risc ridicat de îmbolnavire.
Ministerul Sanatatii recomanda populatiei ca, în aceasta perioada cu fluctuatii frecvente de temperatura, sa asculte sfatul medicilor si sa respecte regulile de igiena pentru evitarea îmbolnavirilor. Masurile de igiena personala, precum spalarea cu apa si sapun a mâinilor, folosirea batistelor pentru stranut sau tuse sunt esentiale pentru prevenirea îmbolnavirilor prin afectiuni respiratorii, si in special prin gripa. Respectarea unui regim de viata sanatos – alimentatie bogata în proteine, legume si fructe, odihna si miscare ( mers pe jos, cu bicicleta, patinaj, sporturi diverse) este esential pentru mentinerea unui corp sanatos.
De asemenea, persoanele vârstnice, în special cele cu afectiuni cronice cardiace si respiratorii, este bine sa evite deplasarile si frecventarea locurilor aglomerate care creeaza premisele îmbolnavirii sau a aparitiei complicatiilor afectiunilor existente.
Sursa : www.ms.ro
Intre continente, culturi si companii diferite, Pascal Prigent a stiut întotdeauna cum sa-si gaseasca echilibrul. Pentru managerul GlaxoSmithKIine România, cursa continua si în limba româna, chiar mai simplu ca pâna acum.
Buna dimineata!” sunt cele doua cuvinte românesti pe care francezul Pascal Prigent le-a învatat în primul sau an de România. Si asta, nu pentru ca profesorul lui de limba româna ar fi tinut neaparat sa înceapa exact cu formula de salut care ne deschide noua ziua, ci pentru ca Prigent, din ianuarie 2011 director general al GlaxoSmithKIine (GSK) România, este unul dintre cei mai matinali manageri din tara noastra. Astfel se face ca la ora 8:00 punct, interviul acordat de CEO-ul GSK pentru „Forbes România” începe într-un tonus alert, mult mai alert decât plictisitoarele conferinte de presa organizate de obicei de multinationale în jurul orei 10:00. „Sosesc devreme si pâna vin angajatii am timp pentru emailuri. In plus, scap si de ambuteiaje”, zâmbeste Pascal Prigent (43 de ani). Când a venit în România, nu stia nimic despre tara est-europeana. Prigent nu este, însa, omul prejudecatilor celorlalti. „înainte de a pleca din Paris, cei care nu vazusera niciodata România ma întrebau de ce fac pasul acesta, ori daca am fost pedepsit”, rememoreaza Prigent. Francezul, care era obisnuit cu departarile – lucreaza în industria farmaceutica de 19 ani, dintre care 15 i-a petrecut în cadrul companiei Eli Lilly, în Franta, SUA si în Chile – nu s-a cramponat foarte tare de observatiile lor. „Ne place, mie si familiei mele, sa descoperim mereu locuri si oameni noi”, spune Pascal Prigent. în plus, „în general, nu alegi o tara, pentru ca o corporatie nu este o agentie de voiaj. Am plecat într-un proiect de business, este o experienta noua”, adauga managerul francez. Numele tarii în care urma sa lucreze i-a fost divulgat în ultimele etape ale recrutarii. Daca nu ar fi fost România, ce ar fi urmat? „Elvetia!”, vine raspunsul prompt, dar fara parere de rau al sefului GSK. Sotia, precum si cei trei copii ai sai, s-au trezit peste noapte într-o tara care… le-a simplificat viata. O unda de neîncredere din partea mea lamureste lucrurile. „Este o tara foarte sigura. Scoala copiilor mei (n. red. Scoala Americana) se afla la câteva minute de mers de casa. Ambuteiajele nu sunt teribile, ca în Paris, de pilda”, îmi aduce, unul câte unul, argumentele sale. Pascal Prigent nu s-a limitat la perimetrul Capitalei, si a vazut Transilvania, Bucovina si Delta Dunarii. Este un împatimit al drumetiilor si un sportiv a carui cariera profesionala l-a purtat în cu totul alt gen de competitii, îsi aminteste cu drag de trofeele câstigate, pe la 20 de ani, la scrima, dar si de competitiile de badminton. „Acum alerg, fac trasee. Ce alt sport mai poti face dupa 40 de ani?”, glumeste el. Astfel ca, atunci când nu pleaca prin tara sau la Paris, pe Pascal Prigent îl poti întâlni în week-end alergând prin parcul Herastrau. Proximitatea culturala l-a ajutat foarte mult în adaptarea sa aici, atât ca locuitor, cât si ca manager.
Nu s-a lovit de bariere lingvistice. A fost si este înca frapat de imaginea pe care românii însisi o au despre tara lor. „Am senzatia ca românilor le este rusine cu tara lor. Asteapta mereu de la ceilalti sa o laude, sa le spuna cât de frumoasa este”, spune Pascal Prigent. Faptul ca Prigent a calatorit cu jobul prin toata lumea si ca si-a gasit peste tot locul cel mai potrivit pentru el si pentru familia lui nu-1 face sa uite ca „chez soi” (acasa) ramâne tot Parisul. „Este tare amuzant, pentru ca, înainte de a veni aici am petrecut trei ani în Paris, si, desi consideram ca acolo este casa mea, începusem sa ma cam satur”, observa Pascal Prigent. Managerul GSK nu este nici pe departe un tip monden, glamour sau ahtiat dupa lux si sindrofiile locale. îsi pastreaza, discret, viata departe de lumina reflectoarelor si nu face nicio referire la stilul personal fara sa pomeneasca cea mai de pret comoara – familia. Managerul GSK nu îsi poate pastra acelasi tonus relaxat al discutiei, când observa ca punctul nevralgic al sectomlui sanatatii românesti ramâne nivelul redus al finantarii publice. „Nu este suficient, pentru sanatate, numai 3,8% din PIB, în timp ce media în zona euro este de 8%, în SUA – de 17%, si pâna si media africana este de 5%”, subliniaza Pascal Prigent. Este convins ca numai starea de fapt a lucrurilor reprezinta, cel putin pentru actorii din piata farmaceutica româneasca, o motivatie suficienta de a interveni. Pe termen mediu, Prigent îsi pune toate sperantele în convergenta sistemelor de sanatate din UE. Pâna atunci, însa, criza financiara, chiar si noul val de criza mult discutat, nu constituie decât o provocare indirecta. „Piata va creste”, sustine Prigent.
TEATRU, CARTI Sl MULT SPORT
Amator de teatru, recunoaste ca înca nu se considera pregatit sa treaca de partea spectatorilor vorbitori de limba româna. Când are timp, citeste din scriitorii preferati – Vladimir Nabocov, Boris Vian si Emil Cioran. In limbajul vietii sale sociale intra restaurantul Belle Epoque si Camera de Comert Americana din România (AmCham), din care face parte. îi place sa vorbeasca despre traseele de la Moeciu de Sus, Ciucas sau Tusnad. „Da, România a schimbat stilul nostru de viata, dar nu ni l-a impus”, spune Pascal Prigent.
Sursa : Forbes Supliment
Autor : Raluca Bara-Iacob
Acestia vor reducerea la zero a obligatiilor în cazul medicamentelor generice
Firmele farma solicita si un termen de 210 zile, iar taxa sa nu fie aplicata la preturi cu TVA În lipsa unui raspuns din partea autoritatilor guvernamentale, care au decis, potrivit producatorilor de medicamente, noua forma a taxei clawback fara sa tina cont de consultari, cei din urma au ales sa se adreseze Fondului Monetar International (FMI). Producatorii farmaceutici au solicitat FMI sa intervina pe lânga Guvern pentru ca taxa clawback sa fie redusa la zero în cazul medicamentelor generice, sa poata fi platita într-un termen extins pâna la minimum 210 zile si sa nu mai fie aplicata la un pret care include TVA si marja de distributie. Solicitarile au fost transmise într-o întâlnire organizata între reprezentantii producatorilor de medicamente si membrii delegatiei FMI, Comisiei Europene si Bancii Mondiale, au declarat surse oficiale, citate de Mediafax. “Producatorii de medicamente au reclamat ca sistemul taxei clawback este în continuare nefunctional dupa ultimele modificari efectuate de Guvern si au cerut schimbarea formulei de calcul si a procedurilor de plata”, au aratat sursele citate. Solicitarile transmise FMI au fost ca taxa clawback aplicata medicamentelor generice sa fie redusa la zero macar pentru o anumita perioada, pentru a încuraja intrarea pe piata a acestui tip de medicamente mai ieftine, sa nu mai fie aplicata la un pret de vânzare care include TVA si marja de distributie pe lânga pretul de producator si sa poata fi platita într-un termen extins pâna la minimum 210 zile, apropiat de perioada de decontare a medicamentelor.
Conform sistemului actual, taxa clawback trebuie platita în 20 zile dupa trimestrul în care au fost înregistrate veniturile. FMI a cerut producatorilor sa transmita formule de calcul din alte state Potrivit surselor, oficialii FMI au cerut la rândul lor producatorilor de medicamente sa le transmita formule de calcul al taxei din alte state si i-au asigurat ca vor avea o noua discutie cu Guvernul pe baza acestor date.
Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevedea ca toti producatorii de medicamente trebuie sa contribuie la finantarea sistemului public de sanatate cu o suma reprezentând între 5% si 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor.
Companiile din domeniu au acuzat atunci ca noua taxa este discriminatorie pentru agentii economici prin suprafiscalizare, în timp ce Guvernul a admis ca sistemul s-a dovedit nefunctional deoarece nu a fost colectat decât aproximativ 5% din suma previzionata.
Seful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România, Jeffrey Franks, declara, la începutul lunii august, ca Guvernul trebuie sa renunte la sistemul clawback din sistemul sanitar si sa vina cu o alta versiune de taxare, iar propunerea privind mecanismul de coplata trebuie sa intre în vigoare cât mai curând.
Guvernul s-a angajat de altfel în negocierile cu FMI sa clarifice cadrul legal privind taxa clawback perceputa distribuitorilor de medicamente, iar în luna septembrie a decis, prin ordonanta de urgenta, ca firmele de medicamente vor fi obligate sa plateasca o taxa trimestriala raportat la valoarea consumului de medicamente, Casa Nationala de Asigurari Sociale urmând sa comunice valoarea procentului conform unei formule matematice. Producatorii de medicamente au reclamat însa în continuare ca sistemul este deficitar, aratând, printre altele, ca taxa clawback actuala se aplica inclusiv la TVA colectat pe vânzari de medicamente, ceea ce încalca principiile Codului Fiscal.
APMRG considera actuala taxa injusta si ineficienta
Asociatia Producatorilor de Medicamente Generice din România sustine, de asemenea, ca taxa clawback este injusta, ineficienta si nu rezolva problemele din sistemul sanitar, în timp ce Camera de Comert Americana în România considera ca actuala forma a taxei limiteaza dezvoltarea investitiilor în domeniul farmaceutic.
Asociatia Româna a Producatorilor Internationali de Medicamente a avertizat ca industria farmaceutica din România ar putea suferi o pierdere de 842 milioane de lei, ceea ce înseamna o scadere a pietei cu 30%, prin aplicarea noii taxe clawback, deoarece sistemul este inaplicabil din punct de vedere economic, companiile farmaceutice fiind obligate sa sustina integral diferenta dintre bugetul alocat si consumul de medicamente. Reprezentantii asociatiei au atentionat ca firmele sunt obligate sa achite o taxa pentru venituri pe care nu le-au realizat, aplicata la pretul de vânzare al medicamentelor, care include, pe lânga pretul de producator, si marja de distributie, adaosul farmaciilor si TVA. În schimb, Guvernul considera ca sistemul clawback reprezinta o solutie de crestere a veniturilor,
banii colectati putând fi folositi pentru sustinerea programelor nationale în sanatate.
Sursa : Curierul National
Autor : Adrian Ungureanu
